Bucovina

Bucovina

 

Vatra Dornei Detalii »

Info utile

Tinutul Bucovinei se afla în nordul Moldovei, una dintre cele trei provincii istorice ale României, alaturi de Muntenia (Valahia) si Transilvania (Siebenbuergen). Aceasta zona a devenit în 1775 parte a Imperiului Austro-Habsburgic ramânând în componenta acestuia pâna în 1918. Numele de Bucovina dat provinciei a ramas din acea perioada, când i-a fost atribuit aceasta denumire de „tara a fagilor" (Buchenland). 
 Bucovina de astazi corespunde cu aproximatie judetului Suceava si cuprinde doar partea de sud a Bucovinei istorice, în timp de partea de nord a ramas în componenta Ucrainei. 
 Cu o suprafata de 8553,5 kmp Judetul Suceava se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei. 
 Peisajul este de o variata frumusete, corespunzând reliefului care coboara gradual de la vest la est: muntii (versantul estic al Carpatilor Orientali), coline (Subcarpatii) si platouri înalte (Platoul Moldovei).
Regiunea muntoasa este alcatuita din masive, grupe de masive si complexe de culmi, separate între ele prin culoare adânci astfel: Masivele Suhard si Calimani, Muntii Pietrosu Bistritei, Grintiesu Brostenilor, Stânisoarei; Masivele Giumalau-Rarau; Obcinile Bucovinei si Mestecanis. Între acestea, culoarul depresionar Dorna-Câmpulung Moldovenesc-Gura Humorului; 
Aici este situat cel mai complex si mai întins masiv de origine vulcanica din România - Masivul Calimani (2102 m), aici se afla cel mai spectaculos sistem de culmi muntoase paralele ( Obcinile Bucovinei 1100 m, si cele mai interesane sisteme depresionale cu turbarii si ape subterane mineralizate (Depresiune Dornelor) si depresiuni de contact dintre unitatile muntoase si cele deluroase - Depresiunea Radauti, Solca, Cacica si vaile ale Moldovei, Bistritei, Sucevei si Siretului. O serie întreaga de izvoare minerale sunt exploatate în zona la Vatra Dornei, Poiana Negrii iar peisajul deosebit si aerul ozonat, ca si alti factori de cura au favorizat crearea statiunilor climaterice (Gura Humorului, Campulung Moldovenesc) si Balneoclimaterice (Vatra Dornei).
Climatul este agreabil, cu influente baltice ( temperaturi mai joase, precipitatii abundente) si orientale (contraste între iarna si vara). În muti zapada coboara timpuriu, fiind o zona favorabila sporturilor de iarna. 
Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase. 
Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata. Ursul si cerbul carpatin, capriorul, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite. 
Râurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a. 
În zona se afla peste 20 de rezervatii naturale: forestiere (Codrul Multisecular de la Slatioara, Padurea Multiseculara de pe Masivul Giumalau, Padurea de la Zamostea, Tarnovul Mare de la Poiana Stampei si Saru Dornei); Rezervatii floristice (Fânetele seculare de la Ponoare - Bosanci, Fânetele seculare de la Frumoasa - Moara, Fânetele seculare de pe muntele Todirescu - Masivul Rarau, Mestecanisul pitic de la Lucina, Strugurele ursului de la Benea - Moldova Sulita , Complexul de nuferi din Salcea); Rezervatii mixte - Complexul natural - geologic de la Zugreni, Complexul geologic din Calimani, Turbaria de la Gradinita).